Business sportiv. Turismul şi sportul merg mână în mână, dar România nu…

♦ Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului (MEDAT) şi Agenţia Naţională pentru Sport au încheiat un protocol de colaborare care „vizează transformarea competiţiilor sportive în motoare de dezvoltare economică şi promovare de ţară.” În mod concret, evenimentele sportive organizate pe plan local vor fi promovate la târgurile de turism la care România va participa

În ultimii ani, numărul competiţiilor sportive de pe plan local a crescut, însă industria locală nu poate vorbi încă de un turism sportiv, chiar dacă există străini care participă la unele dintre aceste evenimente. În state precum Franţa, Italia sau Spania, industria evenimentelor sportive adună anual milioane de turişti, cât şi venituri pentru economiile locale.

Străinii care participă la competiţiile sportive din România sunt încă foarte puţini şi deseori sunt profesionişti care vin pentru a mai adăuga încă o competiţie în portofoliul lor profesional. Evenimentele sportive din România nu sunt însă cunoscute la nivel internaţional, ceea ce înseamnă că nu se pune problema unei audienţe formate din turişti străini. Există însă o excepţie, anume meciurile de fotbal disputate între echipele locale şi cele străine, care reuşeşesc să mai atragă fanii echipelor adverse, dar şi aici numărul acestora este mic.

„La competiţiile pentru amatori numărul străinilor este încă scăzut. Cei mai mulţi participanţi din afara ţării sunt, de regulă, expaţi care locuiesc deja în România şi nu turişti care vin special pentru competiţii”, spune Cătălin Sprînceană, preşedintele Federaţiei Române de Ciclism.

Federaţia Română de Ciclism are în calendar aproximativ 100 de competiţii anual, majoritatea organizate de cluburile afiliate. O bună parte dintre acestea sunt concursuri de mountain bike, disciplină care a devenit cea mai populară ramură a ciclismului local. Din totalul evenimentelor, circa 50 includ etape de Cupa României sau Campionate Naţionale.

În cazul competiţiilor de masă, participarea ajunge în medie la aproximativ 300 de persoane, însă există şi evenimente care depăşesc 1.000 de concurenţi la start. Totuşi, aceste competiţii numără aproape exclusiv participanţi români.

Situaţia se schimbă în cazul competiţiilor internaţionale de şosea, precum Turul României sau Turul Ciclist al Sibiului, unde participă frecvent între 150 şi 250 de sportivi profesionişti din alte ţări. Însă aceştia vin strict pentru competiţie şi au un impact mult prea mic asupra turismului de leisure.

Spre comparaţie, Turul Franţei ajunge şi la 10 milioane de spectatori în fiecare an, pe când Turul Italiei numără circa 5 milioane de spectatori anual. Totuşi, Turul Franţei este considerat cel mai urmărit eveniment de ciclism din lume, astfel că nicio competiţie locală nu se poate compara. Însă orice promovare a evenimentelor locale ar putea contribui la atragerea turiştilor străini.

Recent, Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului (MEDAT) şi Agenţia Naţională pentru Sport au încheiat un protocol de colaborare care „vizează transformarea competiţiilor sportive în motoare de dezvoltare economică şi promovare de ţară.”

În mod concret, evenimentele sportive organizate pe plan local vor fi promovate la târgurile de turism la care România va participa şi vor putea fi incluse şi în diferite campanii.

„Prin intermediul sportului putem promova România ca destinaţie de vacanţă. Marile tururi cicliste, precum Turul Franţei, Turul Italiei sau Turul Spaniei, sunt adevărate platforme de promovare turistică. În momentul în care are loc unul dintre aceste evenimente creşte fluxul turistic, cresc vânzările din HoReCa şi se creează un efect pozitiv pentru imaginea ţării”, spune Alin Grigore, director general al Direcţiei Generale Turism din cadrul MEDAT.

România ar putea chiar să ia exemplul unor ţări vecine, care deja se folosesc de o astfel de strategie pentru a atrage turiştii străini. „Turul Italiei a început în ultimii ani din ţări precum Ungaria şi Albania, iar anul acesta din Bulgaria, în urma unor investiţii de aproximativ 10 milioane de euro, din partea fiecărei dintre aceste ţări. Chiar şi doar trei zile de competiţie pot genera un randament al investiţiei de cel puţin două ori mai mare, datorită turismului sportiv”, precizează Cătălin Sprînceană.

Odată atraşi în România prin intermediul unui astfel de eveniment, turiştii se vor întoarce apoi chiar să îşi facă vacanţa în destinaţiile locale.

„Ţările care performează în turismul sportiv au înţeles un lucru esenţial: sportul este un instrument economic şi de promovare, nu doar o activitate recreativă. Atât autorităţile locale, cât şi guvernele tratează competiţiile sportive ca pe investiţii strategice, iar beneficiile sunt distribuite la nivelul întregii economii. Unităţile de cazare se ocupă, restaurantele şi cafenelele au un flux crescut de clienţi, producătorii locali îşi vând produsele, iar destinaţiile devin mai vizibile”, mai spune el.

Situaţia nu este valabilă doar concursurilor de ciclism, ci pentru multe alte discipline, de la fotbal, la tenis, baschet, handbal, alergare şi altele.

Niciunul dintre aceste sporturi nu reuşesc să fie un motor de creştere al turismului pe plan local.

Totuşi, câteva flyere în plus la un târg de turism la care România participă nu sunt suficiente pentru a vorbi într-adevăr de  promovarea destinaţiilor locale prin intermediul sportului.

Problema majoră rămâne însă lipsa unui buget consistent de promovare şi absenţa unei strategii coerente de turism de incoming. Bugetul de promovare al României pentru acest an este de circa 4,5 milioane de euro, aproape dublu faţă de anul trecut, însă mult sub nivelul altor state din regiune. Mai mult, sportul nu este considerat una dintre domeniile prioritare la care ar trebui să se uite autorităţile, la fel şi turismul.