Business sportiv. Cluburile de sport din Europa Centrală şi de Est depind în…

♦ Veniturile cluburilor de fotbal din Liga 1 din România din drepturi TV au crescut de la 119 mil. lei în 2019 la 125 mil. le în 2024, cu doar 5%, în condiţiile în care veniturile totale ale celor 16 cluburi au crescut cu 68%.

Cluburile de sport din Europa Cen­trală şi de Est sunt în continuare dependende de vânzarea biletelor, de atra­gerea sponsorilor, cât şi de transferurile jucătorilor. Spre comparaţie, în Vest, drepturile de televizare asigură aproape o treime din încasări, potrivit studiului PwC ”From Potential to Parity: A Path to a Self-Sustaining CEE Sports Market”. Mai exact, drepturile de televizare contribuie cu doar 16% veniturile totale ale cluburilor din regiune

Cluburile din regiune au mult de recuperat faţă de cele din restul Europei şi tocmai din acest motiv ţările din Europa Centrală şi de Est mizează pe creşteri mai mari mari decât pieţele mature la aproape toate sursele de venit, cea mai mare diferenţă fiind la drepturile media, unde estimările sunt cu 1,8 puncte procentuale peste media globală. Următoarele sunt sponsorizările şi veniturile legate de pariuri, acestea din urmă fiind susţinute de liberalizarea pieţelor şi de reguli de licenţiere mai clare.

În România, drepturile TV reprezintă undeva la 22%. Veniturile cluburilor de fotbal din Liga 1 din România din drepturi TV au crescut de la 119 mil. lei în 2019 la 125 mil. lei în 2024, cu doar 5%, în condiţiile în care veniturile totale ale celor 16 cluburi au crescut cu 68%. Astfel, ponderea veniturilor din drepturi TV a scăzut de la 35% la 22% în această perioadă, arată datele Federaţiei Ro­mâ­ne de Fotbal, prezentate anul trecut, nefiind însă actualizate pentru datele din 2025.

Veniturile din bilete au ajuns la 91 de milioane de lei în 2024, faţă de 125 mil. lei veniturile din drepturi TV, iar dacă ritmul se păstrează, în curând le vor depăşi pe cele din drepturi TV. FRF nu a dat publicitatii veniturile cluburilor din bilete in 2019.

Datele Federaţiei Române de Fotbal arată că veniturile TV aproape că au stagnat în cei cinci ani analizaţi, în timp ce cluburile se bazează tot mai mult pe veniturile din transferuri, publicitate şi bilete. Celelalte categorii de venituri au avut în total creşteri mai mari de 70%, astfel încât totalul a fost în creştere cu 68% între anii 2019 şi 2024, de la 339 mil. lei la 570 mil. lei.

FRF nu a dat publicităţii şi veniturile obţinute din sponsorship şi publicitate în 2019, ci doar nivelul acestora din 2024, când au ajuns la 165 mil. lei, adică 29% din totalul veniturilor obţinute de cele 16 cluburi de fotbal din prima ligă de fotbal.

Sponsorizările şi publicitatea au luat faţa TV-ului şi au ajuns  principală sursă de venituri a cluburilor de fotbal din Liga 1.

Raportul PWC mai arată că 87% dintre deţinătorii de drepturi din regiune preferă distribuţia largă în locul conţinutului exclusiv, contra cost, iar 77% urmăresc creşterea audienţei în locul veniturilor pe termen scurt.

De asemenea, şi obiceiurile consumatorilor din regiune sunt diferite de cele ale fanilor din Vest. Aproape o treime din fanii estici urmăresc mult mai des conţinut produs de creatori şi influenceri, faţă de 16% la nivel global. Practic, în regiune informaţia despre sport circulă mai degrabă prin creatori independenţi decât prin canalele oficiale ale cluburilor şi ligilor.

De asemenea, există o discrepanţă între ce cred investitorii şi ce preferă consumatorii. Mai exact, 61% dintre directorii din industrie cred că banii se vor duce către sporturi noi, în timp ce 77% dintre fani preferă ligile şi competiţiile pe care le ştiu deja. Chiar şi printre tinerii de 18-24 de ani, peste jumătate dintre aceştia rămân la formatele tradiţionale.

Piaţa sportului din Europa Centrală şi de Est este estimată că va creşte cu 6,6% pe an în următorii 3-5 ani, sub media globală de 7,4%, dar de peste trei ori mai repede decât eco­nomia regiunii, pentru care este anticipat un avans de doar 1,8%, se arată în studiul PwC.

Regiunea pare să recupereze teren în ceea ce priveşte veniturile din drepturile media şi pariuri.

„Pe viitor, sportul din regiune are nevoie de o strategie clară şi coerentă: bani publici alocaţi mai transparent şi în funcţie de rezultate, stadioane şi săli folosite pentru mai multe activităţi, o legătură mai strânsă cu şcoala şi sănătatea, cluburi conduse profesionist şi mai aproape de suporteri, dar fără a-şi pierde identitatea, iar marile competiţii gândite pentru a avea impact pe termen lung în dezvoltarea oraşelor şi a comunităţilor.În fond, succesul nu vine din copierea modelelor din Vest, ci din construirea unor sisteme adaptate pieţei”, reiese din raport.

Totuşi, una dintre probleme regiunii ţine în continuare de investiţiile în infrastructură şi în ceea ce priveşte valoarea cluburilor. Cluburile sau federaţiile din ECE au cu 36% mai puţine şanse decât cele din Vest să investească în stadioane sau arene. Explicaţia ţine de costurile ridicate de construcţie şi întreţinere a stadioanelor din regiune, care găzduiesc puţine evenimente pe parcursul anului şi rămân goale în afara zilelor de meci. Fără concerte, conferinţe sau programe comunitare care să umple calendarul, investiţia nu se poate justifica economic.

De altfel, şi România are aceeaşi problemă, multe dintre stadioanele existente reprezintă doar o sursă de pierderi constantă, fără ca activele să fie valorificate astfel încât să îşi susţină cheltuielile.

Mai mult, cluburile din regiune nu sunt atractive nici pentru investitori. Între 2019 şi 2024, fondurile de private equity au investit peste 55 de miliarde de dolari în sport la nivel global. În ECE, banii privaţi vin mai ales de la sportivi de top care îşi deschid academii în ţările natale, nu de la investitori instituţionali. La fel se întâmplă şi în multe dintre cazurile din România.