Semnal de alarmă! Galeriile de fotbal din România și utilizarea simbolurilor neonaziste și antisemite
De la profanarea cimitirelor şi radicalizarea galeriilor de fotbal, până la utilizarea simbolurilor neonaziste ca „accesorii” urbane, antisemitismul în România înregistrează o recrudescenţă alarmantă în perioada 2025-2026.
Thank you for reading this post, don't forget to subscribe!În timp ce spaţiul public devine scena unei dispute simbolice între memoria victimelor Holocaustului şi glorificarea figurilor extremiste, autorităţile par să rămână într-o etapă de „stingere a incendiilor”.
Marius Cazan, cercetător la Institutul „Elie Wiesel”, explică pentru news.ro modul în care eşecul reglementărilor digitale şi instrumentalizarea politică au transformat violenţa de limbaj, începută în pandemie, în instigări directe care testează capacitatea de reacţie a statului român.
Radicalizarea galeriilor şi normalizarea simbolisticii extremiste în fotbal
Fenomenul de radicalizare a unor grupări de suporteri a devenit tot mai vizibil în zona fotbalului românesc. Potrivit raportului Institutului Elie Wiesel pe 2026 în care sunt analizate toate manifestările antisemite din ultimul an, anumite galerii au ajuns să folosească în mod repetat simboluri asociate fascismului şi neonazismului, transformând stadionul şi reţelele sociale în spaţii de propagare a unor mesaje extremiste.
Printre grupările menţionate se numără Radicals Rapid, care utilizează un logo asemănător unei versiuni stilizate a simbolului Gărzii de Fier. Pe reţelele sociale ale grupării au fost promovate, de asemenea, imagini şi materiale video în care apar simboluri legionare, inclusiv alături de crucea celtică.
Manifestări similare sunt atribuite unor grupuri din Peluza Sud Steaua, unde au fost afişate public simboluri asociate ideologiei neonaziste, precum soarele negru şi crucea celtică. Aceste însemne au apărut atât în tribune, cât şi în mediul online.
Silviu Vexler, transformat în ţintă de galerii
Un alt element al fenomenului îl reprezintă atacurile îndreptate împotriva deputatului Silviu Vexler, reprezentant al minorităţii evreieşti în Parlament. Iniţiativele sale legislative privind combaterea antisemitismului l-au transformat într-o ţintă recurentă pentru unele grupări de suporteri.
Pe 21 decembrie 2025, gruparea Radicals Rapid a afişat un banner cu mesajul „VEXLER PERSONA NON GRATA”. Un mesaj similar a fost afişat de suporteri ai lui Dinamo, din Peluza Sud, la un meci disputat în deplasare la Arad.
În aceeaşi perioadă, alte galerii au recurs la mesaje cu caracter antisemit. În decembrie 2025, Peluza Nord Galaţi a afişat un banner în care Vexler şi comunitatea evreiască erau acuzaţi că ar încerca să „rupă istoria românească”.
Memoria Holocaustului, transformată în instrument de rivalitate
Unul dintre cele mai grave aspecte documentate este folosirea simbolurilor şi imaginilor legate de Holocaust ca instrument de insultă în conflictele dintre galerii.
În aprilie 2026, în Bucureşti au fost identificate stickere care foloseau imaginea Annei Frank pentru a asocia în mod negativ identitatea evreiască cu echipa Rapid. Raportul consideră această practică o formă de trivializare şi distorsionare a memoriei Holocaustului, inspirată din comportamente întâlnite în rândul unor grupuri ultra din Italia şi Germania.
Tensiunile au escaladat şi la meciul Dinamo-Rapid din 14 martie 2026. Fanii celor două echipe au avut un schimb de mesaje rasiste şi antisemite. Gruparea Panzer, asociată galeriei dinamoviste, ar fi afişat un banner cu conţinut antisemit, în timp ce suporterii Rapidului din T2 au răspuns printr-o caricatură antisemită care reprezenta un evreu stereotipic îmbrăcat în uniformă de lagăr, făcând astfel trimitere directă la Holocaust şi la lagărele de exterminare naziste.
Revizionism istoric şi glorificarea unor figuri extremiste
Stadioanele au devenit, în unele situaţii, şi spaţii pentru promovarea unor figuri asociate extremei drepte din istoria României.
La Peluza „Şepcile Roşii” a Universităţii Cluj, au fost afişate bannere care făceau apel la păstrarea „memoriei” şi la respingerea presupusei „falsificări a istoriei”. Aceste mesaje au fost însoţite de portrete ale unor personalităţi asociate extremei drepte, precum Octavian Goga şi Nicolae Paulescu, dar şi de citate atribuite poetului legionar Radu Gyr.
În paralel, unele grupuri de suporteri au încercat să prezinte mesajele rasiste şi antisemite drept o componentă tradiţională a culturii fotbalistice. În mediul online, membri ai Peluzei Cătălin Hîldan au susţinut că astfel de derapaje fac parte din „folclorul fotbalului românesc”, încercând astfel să le normalizeze.
De la stadion la reţelele sociale
Fenomenul nu se opreşte la porţile stadionului. Bannerele, simbolurile şi mesajele afişate în tribune sunt fotografiate şi distribuite ulterior pe reţelele sociale, unde pot ajunge la un public mult mai larg.
Potrivit raportului, imaginile care conţin simboluri ale urii au generat sute de interacţiuni şi comentarii antisemite, în numeroase cazuri fără o moderare eficientă. Astfel, ceea ce începe ca un mesaj afişat într-o peluză poate fi transformat, prin distribuirea online, într-un instrument de propagare şi normalizare a ideologiilor extremiste.
În acest context, fenomenul depăşeşte rivalitatea sportivă propriu-zisă. Utilizarea simbolurilor fasciste şi neonaziste, atacurile antisemite, trivializarea Holocaustului şi elogierea unor figuri ale extremei drepte indică o politizare radicală a unei părţi a culturii ultras şi ridică problema felului în care aceste mesaje sunt tolerate, amplificate şi, uneori, prezentate drept simple forme de „folclor” al galeriilor. news.ro